mielu.ro - blog

Dupa o noapte dormita la cort am ajuns cu Clara la Zaplaz.

Pe urcusul din Plaiul Foii pana la Zaplaz am descoperit cat de mult imi seamana Clara, si i-am povestit si ei cum imi faceam eu temele cand eram mic (exact asa urca si ea) adica .. urca putzin, "tati pipi", mai urca putzin, "tati am obosit, ne oprim?", mai urca putzin, "tati pipi", apoi iar "vreau sa ne oprim sa arunc o piatra", si asa mai departe.

I-am aratat marcajul turistic si cu asta am mai castigat-o pentru o vreme, ca ne uitam care vede primul semnul, apoi am inceput sa ii povestesc despre refugiul la care urma sa ajungem si mai ales de gaurile in stanca care erau punctul terminus al urcusului nostru de Duminica.

Clara a urcat pe o stanca foarte usor si natural, apoi pe grohotis a continuat dupa ce initial am carat-o in carca sa urce folosind un bat telescopic de mijlocul cauria ea se tragea iar eu aveam grija sa ii infig varful intr-un loc ok si apoi sa il tin bine de maner.

Azi a fost o zi foarte grea, nu stiu de ce probabil si pentru ca am inceput sa obosesc avand aproape zero ajutor strain in timpul petrecut cu Clara.
Si ne-am plans azi amandoi ca, cat de greu e mersul cu bicicleta si cum rotile ajutatoare nu sunt fixe si cum pe drum sunt si pietre sau gropi care trebuiesc ocolite.
Si asa ca a iesit un mare circ in care Clara zicea ca oboseste la fiecare metru, eu ii aratam cum sa dea din pedale si ea apoi ma ruga sa o imping
Asa ca a fost un fiasco total, noroc cu o mama care are un copil de varsta similiara si care mi-a spus una doua lucruri despre perioada in care e Clara acum si cum trebuiesc luate lucrurile.

La pranz a urmat dialogul:
- Tati, putem sa mai stam cateva zile ?
- Da, putem, daca ai incredere in tati si faci ce iti spune.
- Bine, am..
- Si mergem la apa si cu bicileta ?
- Si mergem si pe picioare ?

Si cand a intrebat daca mergem si pe picioare, isi impungea piciorul stang cu degetul aratator..