articole

recunosc ca urmaresc how stuff works pentru kestii tehnice, dar nici articolul de mai jos nu e de lepadat

"It is better to have loft and lost than to never have loft at all." — Groucho Marx

Falling in love is a magical experience that happens between two people. So why do people fall in love? Professor Arthur Aron from State University of New York at Stonybrook has been exploring the dynamics of what happens when two people are falling in love:

Q: What motivates people to seek out love?

A: Our primary motivation as human beings is to expand the self and to increase our abilities and our effectiveness. One of the ways we accomplish this is through our relationships with other people. We have learned in our research that it is important to feel that you have the ability to be an effective person, especially in our relationships.

Q: How does this theory of self-expansion explain the process of falling in love?

A: Usually, we fall in love with a person that we find attractive and appropriate for us, but also someone who demonstrates that they are attracted to us. This creates a situation where a great opportunity is open to us for self-expansion. The fact that they are attracted to us offers a significant opportunity — when we perceive this, we feel a surge of exhilaration!

Q: Does it always work this way?

A: No, an interesting exception to this occurs if we feel badly about ourselves. The process gets thrown off if we can't believe that another persons finds us attractive — like the Groucho Marx joke where we don't want to belong to a club that would have us for a member. We tend to miss out on opportunities for falling in love if we don't feel good about ourselves.

Q: What conditions are best for meeting someone and falling in love?

A: When you meet someone under conditions that are highly arousing — a political demonstration, turbulence on a plane, a stimulating performance — a time when the body is stirred up and excited, we tend to experience attraction at a heightened level. This effect is well documented but the explanations for it are very controversial. I tend to believe that we come to associate the arousal of the situation with this person and our own self-expansion.

Q: When do we fall in love?

A: Contrary to what most people think, the statistics show that most people fall in love with someone that they have known for a while. People only report falling in love quickly about 1/3 to 40 percent of the time. Of course, this varies from culture to culture. Falling in love happens differently between cultures but it does occur in most cultures.

Q: How does our appearance factor into the equation of falling in love?

A: This is interesting; we have found that if you are very unattractive, it can hurt you a lot in forming romantic relationships. However, being attractive doesn't help that much.

Q: How do you explain that?

A: We have found that two important characteristics, kindness and intelligence, are extremely important in the process of falling in love. And attractiveness is not connected to these things. These two attributes are things that people learn about someone from knowing them over time. Intelligence is important in all aspects of life, especially in love. But kindness is the strongest indicator for a successful long-term relationship.



http://health.howstuffworks.com/relationships/love/why-do-we-fall-in-love1.htm

O poveste frumoasa, luata de pe internet. Sursa necunoscuta

Ilustratie
Era odata o insula, unde traiau toate sentimentele si valorile umane. Intr-o zi, ele fura anuntate ca insula sta se scufunda. Isi pregatira navele si erau gata de plecare. Doar iubirea ramase pana in ultimul moment . Cand insula era pe punctul sa se scufunde, iubirea decise sa ceara ajutor.

Bogatia trecu pe langa Iubire cu o barca luxoasa si aceasta ii zise:
" Bogatie, ma poti lua cu tine"?
"Nu te pot lua caci, e mult aur si argint in barca mea, nu am loc si pentru tine."
" Iubirea ceru ajutorul Orgoliului care trecea pe-acolo intr-o superba nava:
"Orgoliu, te rog, ma poti lua cu tine?"
"Nu, iubire, aici e totul perfect, mi-ai putea strica nava"
Atunci iubirea spuse Tristetii, care trecea pe langa ea:
"Tristetea, te rog, lasa-ma sa vin cu tine!
"Oh, iubire"raspunse Tristetea," Sunt atat de trista incat trebuie sa stau singura".
Chiar si Buna Dispozitie trecu pe langa iubire, dar era multumita, incat nu o auzi ca o striga".
Dintr-o data, o voce spuse :" Vino Iubire, te iau cu mine "! Era un batran cel care vorbise. Iubirea se simti atat de recunoscatoare si plina de bucurie incat uita sa il intrebe pe batran cum il cheama.
Cand sosira pe tarm, batranul pleaca. Iubirea isi dadu seama cat de mult ii datora si intreba
Cunoasterea:
" Cunoastere, imi poti spune cine era cel ce m-a ajutat?"
"Era timpul " raspunse Cunoasterea.
" Timpul?" se intreaba iubirea, " Dar de ce tocmai Timpul m-a ajutat"?
Cunoasterea ii raspunse :" Pentru ca numai Timpul este capabil sa inteleaga cat de importanta e Dragostea in viata!"
Constiinta datoriei fara dragoste te face morocanos.
Raspunderea fara dragoste te face brutal.
Dreptatea fara dragoste te face dur.
Priceperea fara dragoste te face ipocrit.
Cunoasterea fara dragoste te face incapatanat.
Stapanirea fara dragoste te face avar.
Credinta fara dragoste te face fanatic.
O viata fara dragoste nu are sens.

Aceste vorbe intelepte sunt adevarate ce am face noi oameni fara iubire, nimica. iubirea te face frumos si la suflet si la minte si trup, te face mai intelept si mai bun. Nu conteaza celelalte daca nu ai iubirea omului drag de langa tine.

1. Deschiderea conversatiei
De obicei pe direct deschizi conversatia printr-un compliment, de preferinta ceva ce nu are legatura cu fizicul.
“Salut, te-am vazut de peste drum si mi-a placut stilul in care te-ai imbracat. Vroiam sa facem cunostinta, eu sunt Bogdan!”.

2. Atractie: Tachinari, povesti
De multe ori pe strada nu ai timp de povesti de atractie (povesti in care ai calatorit, intamplari de’ale tale mai interesante). Asa ca te folosesti de tachinari pentru a creea atractie.
Faptul ca tachinezi fara sa jignesti, demonstreaza calibrare sociala, ca “te descurci”.

3. Calificare
Calificarea face legatura dintre atractie si confort. Practic o intrebi 2-3 lucruri despre ea pentru a gasi o punte pe care sa pasesti catre confort.

4. Confort
Pe strada e mai greu sa faci confort. De obicei e ocupata sau e cu mai multa lume si nu prea poti sa o izolezi (are Abel o tehnica aici, puteti sa-l intrebati pe forum)

5. Numarul
O strategie de succes pentru a-i cere numarul: “Stiu locul perfect unde’am sa te duc. E o cafenea in centrul orasului, are (… reclama la cafenea …). Vreau sa te scot acolo.”.

(Optional) 6. Repeta
Toata abordarea nu e secventiala. De multe ori fata nu se califica asa ca o tachinezi; in alte ocazii faci prea mult confort cu ea asa ca treci iar la atractie.
Incearca sa faci totul circular: atractie, calificare, confort, atractie, calificare, …

(Optional) 7. Confortul de dupa numar
Am observat ca daca stai mai mult de vorba cu tipa dupa ce ti-a dat numarul, iti cresc sansele sa te intalnesti cu ea. Daca ai ajuns sa te descurci la conversatie stai de vorba cu ea cat de mult poti.
Ba chiar poti sa o duci la un suc direct din abordare, de ce sa te mai bazezi pe telefon?


sursa si multe kestii tari pentru a da usor de moale: www.artaseductiei.ro

http://www.romanialibera.ro/actualitate/mapamond/ultima-linie-de-aparare-a-japoniei-cei-50-de-kamikaze-nucleari-219677.html

Bărbaţii descrişi mai sus sunt câţiva dintre cei 50 de tehnicieni care încearcă cu toate forţele să prevină un dezastru nuclear. Numele lor nu au fost făcute publice, feţele lor sunt necunoscute celor 35 de milioane de oameni din regiunea Tokio care ar putea fi afectaţi de o posibilă catastrofă. Însă acesta este probabil ultimul lucru la care acei tehnicieni se gândesc acum; pentru ei, nu siguranţa familiilor lor şi în nici un caz propria siguranţă nu reprezintă o prioritate - ci să îşi facă treaba cât pot de bine, şi până la deznodământul final - indiferent care va fi acesta. Datoria înainte de toate, acesta este motto-ul lor.

Misiunea lor este dificilă, iar condiţiile, grele: să pompeze apă de mare în reactoarele 1,2 şi 3, încercând să răcească combustibilul nuclear şi să prevină o topire totală a acestuia, topire care ar putea arunca mii de tone de praf radioactiv în aer şi ar pune în pericol zeci de milioane de vieţi. O parte dintre tehnicieni au rămas ca voluntari, alţii au fost chemaţi, niciunul însă nu s-a ferit de enorma responsabilitate, deşi de la cutremurul din 11 martie până astăzi, cinci muncitori de la Fukushima au murit în urma exploziilor, alţi 22 au fost spitalizaţi şi doi sunt daţi dispăruţi.

Desigur, tehnicienii cunosc riscurile la care se expun - guvernul japonez tocmai a ridicat limita permisibilă a radiaţiilor la care aceştia au voie să lucreze de la 100 la 250 de milisievert - drept care în unele părţi ale centralei atomice, unde radioactivitatea este acum prea ridicată, lucrătorii stau la coadă pentru a face o anumită muncă pentru numai câteva minute.

Tehnicienii unei centrale nucleare sunt un grup unit, ca pompierii sau membrii unei trupe militare de elită, legaţi de un spirit de camaraderie ieşit din comun; în pauzele de masă, discuţiile purtate revin adeseori la subiectul central al vieţilor lor: ce ar face în cazul unui accident grav? Consensul este că, după ce îşi vor avertiza familiile, toţi vor rămâne la posturi atâta timp cât va fi nevoie. La urma urmei, de eforturile lor depinde dacă Japonia se va confrunta în zilele următoare cu o catastrofă nucleară - sau nu.

"De ce nu sunt jafuri în Japonia?" se întreabă, pe blogul său găzduit de The Telegraph, jurnalistul Ed West. Împărtăşesc aceeaşi întrebare zeci de alţi jurnalişti şi comentatori din toată lumea care încă îşi amintesc imaginile cu devastarea supermarketurilor şi bătăliile armate pentru apă şi mâncare din Haiti, New Orleans sau Chile.

Ed West spune: "Poate că mai impresionantă decât forţa tehnologic a japoniei este forţa societăţii nipone, cu supermarketuri care au redus preţurile şi cu proprietarii de automate ce distribuie bauturi care oferă acum produse gratuit".

"Cel mai remarcabil lucru dintre toate este acela ca nu au existat jafuri", mai scrie West, care crede că "este un lucru destul de neobişnuit printre culturile de pe glob."

Prin comparaţie cu ce se întâmpla acum în Japonia, imaginea jafurilor care au urmat, de fiecare dată, după marile dezastre ale ultimilor ani e şi mai şocantă.

După ce urganul Katrina a devastat New Orleans, în august 2005, apele nici nu se retrăseseră şi hoţii au dat năvală în magazine. Nu doar după apă şi mâncare! Au furat tot ce se putea: bijuterii, haine, scutece pentru bebeluşi, medicamente, chiar şi televizoare - deşi nimeni nu avea curent electric.

Mai mult: Incredibila solidaritate japoneză. Cum crezi că ar reacţiona românii într-o situaţie similară? - Reportaj | Libertatea.ro