austerlitz 2005 aka la razboiu

"Draga alex
Alle gute sind drei si asta e ultimul mail pe ziua de azi. Am sapat la austerlitz si am descoperit ca au de gand sa refaca contra 280 coroane batalia de la austerlitz dar in alt loc. Dar se poate ciguli ceva si pe gratis si anume sambata viitoare intre 19 si 22 defilarea armatei franceze invingatoare si a celor rusesti si austriece invinse. Dat fiind ca francezii au fost invingatori probabil ca Nico va participa coute que coute. Au si o adresa www. austerlitz 2005.com
Cu bine mama"

Deci e clar ca o s-o dau pe maicamea pe brazda si daca nu o sa apuc neaparat sa fumez vreodata un joint cu ea - desi parca vad un moment prielnic, sigur o sa beau absinth.

Maicamea este acum micul meu search pe google, un urmas demn al searchului pe google care era Gopo. Gopo facand teologie toata viatza le avea foarte bine cu toate bisericile si manastirile din romania, motiv pentru care am si vizitat eu Rohia in 2004. A fost o cautare vocala gen .. "ia zi Gopo, merita sa dau din rotzi pana acolo sau nu ?" si raspunsul "da, e un loc foarte linistit si misto" - cautare s-a incheiat cu un raspuns castigator.

In fine, deci ieri seara cand in fabrica picase cam tot, ultima murand sperantza, primeste Fred un telefon de la Nico pe teme de strunjit iar dupa aceea se povesteste despre batalia la austerlitz la 200 ani dupa. Eu fiind prin preajma sunt invitat, desi nu era neaparat musai pentru ca avand castile la urechi eram "ecranat".

Din lipsa de timp in ultima saptamana uu mi-am mai citit mailul decat filtrat si din pacate pentru ca maicamea cam face spam in ultima vreme aveam mesajul cu care am inceput post-ul necitit in inbox, se facea referire la el in chaturi pe IM si nu intelegeam foarte multe.

Pana la urma ma intalnesc azi cu Nico si tovarasa lui. Fred vine cu altcineva si are deja o invitatie VIP deci nu o sa se alature coltzului nostru.

Mergem cu autobuzul, pe gratis din centrul orasului Brno pana la locul unde se recreaza batalia. Minunat, daca eram neamtz lasam 2-3 mertzane in parcarea cui trebuie ca sa piarda francezii macar la reluare, dar in fine .. nemtzii nu avut niciodata imaginatzia directionata in acest sens.

Eu ma urasc, in mod sincer, si sper sa patzesc cele mai nasoale chestii. Azi m-am trezit la 8 ca un idiot, puteam sa dorm pana la ora 10 cel putzin si m-am trezit la 8. Asteptam sa dorm cat mai mult in we si ma trezesc singru si de buna voie la opt. Asa ca am decis sa ma torturez ... un tricou si o camasa mai groasa pe mine, o hainutza de vant in rucsac, niste manusi tot in spinare si o caciula pe cap, in picioare niste bocanci si niste pantaloni ciudatzi. MINUNAT!

Ajungem la locul cu princina, daca citeam mailul si stiam ca e 280 kc (adica aproape 10 euro) cautam un loc de sarit gardul de la bun inceput dar acum ca eram cu casiera in fatza am platit. Erau 3 cozi si un cort enorm din care se luau bilete. Apoi se intra intr-un permetru inconjurat cu gard metalic si apoi era o parcela destul de lata in care puteai sa mergi si inca o parcela si un alt gard care delimita publicul de aia cu pusti si tunuri.

Spectacolul incepea la ora 14, iar ceasul era 12, asa ca am inceput sa ne plimbam si sa facem poze, soldatzii se plimbau atat pe campul de lupta cat si prin public asa ca poze la greuceanu. Eu eram pe film si pe alb-negru asa ca nu puteam sa imi bat joc de cadre, aveam un film inceput in aparat, am tras in total 2 filme jumatate.

In periplul nostru ne intalnim cu Fred si cu alti angajatzi de la fabrica. Tot stafful francez al fabricii era acolo, frate ... be proud. Retraiam sentimentul placut furnizat in urma cu o luna de Praga .. limba germana, limba franceza si limba engleza. Engleza era la ea acasa. Nu am inteles exact ce cauta un grup de englezi la aceasta aniversare, probabil ca gresisera excursia cand au facut comanda pe internet si de zgarciti au venit ca sa nu piarda banii.

Tot acolo ne intalnim si cu Daniel, contractorul meu, un tip minunat daca nu ai nimic de impartzit cu el. In grupul lui, mic trepadus, contabilul Paul spre care se indreapta injuraturile mele ca pomelnicele de fiecare data cand este cazul. Apuc sa fac misto de el pentru ca intreaba .. sper ca nu atzi venit cu masina; Nico spune ca nu, iar eu adaug .. "suntem ce e drept tampiti ca lucram ca si contractori la tine asteptand sa primim salariul si banii, numarazti in mod corect, dar totusi nu suntem idioti." Discutia a fost in franceza iar eu am stors din mine tot ca sa fiu cu un cap peste val. Paul stie si el franceza, avantaj el tzinand seama ca sefului e bine sa ii vorbesti pe limba lui atat la propriu cat si la figurat. SI problema cu masinile era doar pentru ca venind 20.000 oameni la aceasta manifestare culturala bineinteles ca a gasi unui loc de parcare nu era lucru lesne.

CIVILIZATIA si ORGANIZAREA consta nu neaparat in ararea campului cu rotzile de la 4x4 fie ca e pahero sau landrover ci in DEDICAREA unei benzi de autostrada acestei parcari ad-hoc. Am poza, te uitzi, iei o gura de absinth, tragi un fum si tot nu crezi.

Ramanem iarasi singuri si facem poze. Uniformele sunt foarte misto iar rusii sunt foarte rusi cu bautura. Fac misto de Nico si ii spun ca singurul motiv pentru care s-a castigat aceasta batalie a fost ca rusii au terminat cu o zi inainte toata votca si vroiau sa se intoarca acasa.

Dupa vreo ora de plimbat tovarasei lui Nico ii ingheatza mainile asa ca ii dau manusile mele si ca sa ne incalzim luam ceva de mancare .. niste carnatzi si eu imi iau "o suta de blana" (votca), eram pe stomacul plin asa ca nu aveam ce sa patzesc rau. Initial imi doream niste rom dar nu mai aveau

Incepe batalia, in spatele nostru, in locul in care ne-am asezat era unul care nu mancase inainte sa bea si urla de disperat, la un moment dat am inceput sa rad .. a fost momentul care a decis soarta razboiului.

Imi aduc aminte de o melodie a lui Roger Waters de pe Amused to death, in care o melodie incepe cu un copil spunand "I don't mind about the war. It's one of the things I like to watch. So I know if our side is winning, if our side is losing."

Sa zicem ca batalia evolueaza in spatele unor copaci de care noi nu vedeam si ca la un moment dat le-am spus ca poate e mai bine daca mergem in alta parte, lucru care a contribuit atat la incalzirea noastra cat si a aparatelor care au avut ce sa traga.

M-am bucurat sincer ca au dat foc la 2-3 constructii care erau pe campul de lupata .. Till putea sa fie si el mandru de ei si chiar punea pune cateva din bilele lui la dispozitia organizatorilor pentru a sustine aceasta idee.

Tunurile erau reale numai ca nu aveau ghiulele .. pacat. Zgomotul nu era asurzitor dar simzeai in picioare cum se misca putzin pamantul daca se nimereau sa traga 3-4 in acelasi timp.

Difuzoarele explicau in ceha tot ce se intampla. De fapt lupta era impartzita pe tribune, erau 5-6 lupte paralele impartzite pentru fiecare din cei care platisera 1800 coroane pentru biletele de la tribuna. Foarte interesant. Fara inceput si sfarsit, nimeni nu a cazut jos sa calce cineva pe el, nici in public (desi era inghetzat pe jos) si nici pe campul de lupta.

La un moment dat cand s-au terminat filmele pentru acest proiect s-a dat stingerea. Am plecat inapoi in BRNO cu acelasi autobuz gratuit pus la dispozitie de organizatori (desi nu te intreba nimeni de biletul de 280 sau mai mult pentru batalie)