Skip to content

buila

Buila, un mar, am o mare problema, incep sa le termin, visele... am plecat cu ele la drum acum multi ani, cred ca acum vreo zece si incep usor, usor, sa le traiesc.


In Buila, am plecat la misto, cred, cu o mare talpa intr-a sasea, am reusit performantza de a parcurge Bucuresti - Ramnicul Valcea intr-o ora si treizeci de minute. Dupa care lucrurile s-au mai mieluit.

Cand am inceput sa urcam am gresit traseul, nu a fost o gresala intentionata a mea, vroiam doar sa incep urcatul crestei dintr-o zona care sa permita realizarea in intregime a crestei.
Asa ca plecam spre Curmatura Oalelor. Urcusul este greu, mai ales ca am la mine tot felul de tampenii, sac de dormit, cort, izopren, un rucsac enorm care tot acu multa vreme l-am abandonat, desi cand l-am achizitionat ma gandeam la el foarte fericit ca o sa mergem, o sa facem, o sa dregem.

Se altura noua un tip, Adi, care vrea si el sa mearga in creasta, urca cu noi, are cel mai usor rucsac posibil, si merge in fatza, cat sa apara in toate pozele cu peisaje un punct rosu. (avea o pelerina rosie pe el)

Adi afla pe drum ca traseul nu prea da direct in creasta ci incepe cu o portiune de nemarcat pana la varful Vanturaritza, dupa care merge pe creasta marcata oficial si mai afla ca eu si Dragos suntem fecioare si ca ne sarbatorim ziua de nastere ce avusese loc cu o zi inainte.


Dragos tine sa povesteasca tot felul de povesti minunate, una din ele, cu un gardian public care intr-o zi auzind un coleg cum o lauda pe o tipa care il rezolvase, ii zice, "aia, aia stie sa faca muie? ia mai bine pune-ti un prezervativ pe pula sa iti arat eu cum se face o muie".

Si sirul povestilor continua, iar noi ajungem sa ne intalnim cu niste tipi care veneau din creasta si apucam pe poteca ce duce spre creasta. E relativ bine marcata iar in ghid apare ca e interzisa. Minunat.

Poteca are un singur punct greu, chiar sub un varf, ai o bucata foarte expusa, pe care daca o iei la vale ajungi pana la masina. In rest este frumoasa, delicios de generoasa in peisaje.

Primul varf "oficial", Vanturaritza te face sa crezi ca ai urcat in Crai, pe o parte ai un hau adanc, iar pe alta parte ai un mic platou la inceput ingust care in timp se deschide si este "sapat" de cateva vai.

Ajungem la ora patru la varful Vanturaritza si conform tuturor parerilor nu vom mai inainta foarte mult de atunci pana la lasata intunericului. Nimic mai fals, reusim cu o viteza exceptionala sa ajungem pana intr-o sa unde un refugiu ne asteapta.
Aceasta sa imparte oarecum muntele in doua, de fapt intr-un sfert si trei sferturi, dupa aceasta sa lucrurile se domolesc si peisajul devine "forestier".

Adi este ingrozit de noi fecioarele, la un moment dat:
F1: un peisaj de iti plange pula
F2: cu muci grosi de sperma
ADI: sunteti cele mai scarboase fecioare pe care le-am intalnit.



Si asa se termina si periplul in Buila, dormim in refugiu, totul pare minunat, luna e mare pe cer, padurea nu e inca rosiatica dar o sa fie.
Creasta Builei fara acea mica parte de cresta (3km) intre Vanturaritza si Curmatura Oalelor este incompleta. E un lucru neimplinit.

ziua mea fara trei litere .. cu patru :D

cheta inceputa cu cateva saptamani in urma a fost foarte misto. a fost o deschizatoare de ochi. multumesc tuturor care s-au "exprimat" :-)

nu am ajuns la suma la care imi doream sa ajung, dar am ajuns la multe concluzii :-D

deci si prin urmare, ziua mi-am petrecut-o cu Clara nu mesterind la o bucata de tabla.

31 ani.

sa uitam

Clara suita in carca mea imi spune ... Iusi i-a spui tatalui ei ca e bou, si mie mi-a spus ca sunt bou - zice clara putzin nedumerita.

Si tu esti bou, o intreb ? Si ea zice .. nu sunt o fetitza.

Ii zic apoi, cred ca e bine sa uitam "esti bou", ce zici, uitam ?
Ea zice .. eu am uitat, dar cred ca Iusi nu a uitat.

huvaa loppu elamaa

Sadunhenki - the spirit of the fairytale.




Cu Osman, la bere, eu o platesc, el ma serveste, eu o beau.

Osman despre costurile restaurantului, cand tu intri la mine aici, 3 euro ma costa, orice ti-as pune in farfurie, faptul ca tu ai intrat pe usa ma costa pe mine 3 euro.
Osman despre concurentza, eu vreau sa treaca multa lume pe strada, sa mearga multa lume in toate restaurantele, astfel o sa ajunga si la mine intr-o zi.

Osman este un turc foarte spalat, ma intreba daca mai am iphone-ul, ii zic da .. uite, iphone si un n97, si zice pereche, eu zic .. boy and girl, numai ca iphone-ul e boy si o cam fute pe nokia. Dar, frate, ii zic lui Osman, ala care conduce Apple este un razboinic frate, ala a fost un luptator toata viatza, era normal ca daca si-a pus in cap sa faca telefoane o sa se pise pe toata traditia nordica si tehnologia asiatica (cu jet).


Osman pastreaza ca in povestea din cana galilei cel mai bun sos picant pentru masa asta, stie ca e printre ultimele, imi ofera un kebab cu cartofi prajiti, orez, si eu insist ca nu sunt vita deci sa nu mai puna verdetzuri in mancarea mea, iar el imi zice .. am ceva special pentru tine... un sos cu paprica si nu stiu ce kilu meu de s-a umput instat gura de apa de la mirosul sosului.

Pe acelasi principiu, la sfarsit de proiect, ca si cu Christoph, Ali imi trimite o invitatie pe facebook si zice, o sa iti mai scriu din cand in cand cate un fuck off, imi dai accept ? Zic cum mare placere, si mi-a scris deja vittu si perkele, deci s-a tzinut de cuvant :-)


Cum am ajuns sa extind ultima oara contractul, de fapt penultima, dar in fine. Ultima oara am fost obligat, dar cum toata lumea si-a dat seama ca exista liber arbitru subsidiara din finlanda mi-a trimis o atentie (am pus poza pe blog) :-D
Penultima extensie de contract a fost foarte tare, venisem in Finlanda cu Clara la doctor si stiam ca e ultima tura, asa ca am venit de sambata iar duminica am fost la un parc de distractii pentru copii, dupa care luni la prima ora ma duc la job.
Ali era in fatza calculatorului, se uita la un ecran, si frate lipsea o litera, practic atat lipsea, o litera ca ce vroia el sa faca si ce a iesit sa fie acelasi lucru.
Si ma cheama pe mine, credeam ca random, si imi zice ... bai, uite aici, am facut treaba asta, am tzinut cont de manualul asta si cum naiba ca nu a iesit Unicode.
Ma uit .. U lipsea frate, e acolo o linie in care scrie daca scrie U e bine, daca nu scrie U e rau, U nu e pus cu bold sau italic, dar este sigur acolo pentru ca nu e doar acolo, prezentza lui pe acea linie face diferentza in toata baza de date.

Si ii zic lui Ali, frate ai belit-o ca sa ii vezi capul ca U sigur nu vezi, da zi si mie cum ai reusit. Si el zice .. pai m-am luat dupa manualul asta .. si ma uit la index, si ii zic .. si partea asta ai facut-o ... si el zice .. nu prea. Zic frate ... sunt 50 de pagini dintr-un manual de 150 de pagini peste care ai sarit cum sar astia la 50 de metri garduri ? Si el zice .. cam da. Zic te-ai grabit ? .. zice .. doar nu am fost atent.
Ma intreaba daca eu o sa stiu sa fac acest U sa apara, zic, da ... daca luam lucrarea de la zero facem sa fie bine. Ali deja da comanda sa se intoarca situatia la zero si tipul dispare si se intoarce peste 2 ore cu sefa de echipa, cu inca un tip permanent si zice .. Alex, contractul tau tocmai a fost extins.
Eu zic .. nu se poate, am primit mailul de pa pa acum 3 saptamani, sigur e o gresala. Si atunci sefa zice .. nu, nu .. o sa vorbim si cu proiectul si o sa stai aici sa ne ajuti cu cioaca asta.
Zic, aoleu, si vacantza mea. Deja imi era dor sa ma bronzez, vroiam sa merg la mare, sa stau fara griji pe o plaja si sa ma odihnesc, ma simt obosit de mult timp, visam sa stau idle pe plaja, sa ma fac mai negru ca tata si sa transpir intre buci. Era visul meu si tocmai se pisau astia pe el.

Pana la sfarsitul acelei zile de luni contractul meu era extins, iar eu ii scriu unui finlandez de la subsidiara sap ca astia m-au dat afara pe usa si m-am intors pe geam, si cred ca cu zilele din extensia asta ala isi facea bonusul sau ceva, ca mi-a trimis un mail de multzumire si de felicitare cum rar am vazut un finlandez sa poata scrie. Cred ca a transcris dintr-o telenovela sau ceva. A bagat de acolo, sentiment.

Raman astfel ULTIMUL extern din echipa, mai erau doi Husein si Christoph care plecau cu 1 iulie. Eu ramaneam inca, spre disperarea lor - gen, de ce mi-au prelungit mie, cu ce sunt eu mai lung ca ei de mi-a prelungit mie cineva ceva.


Si cum Ali a fost foarte bun cu mine (daca injuram amandoi stiam ca e benign de ambele partzi, daca ii ziceam ca 2 ore sunt ocupat intelegea, etc) si am lucrat impreuna la 4 upgradeuri ca sa terminam un landscape, la mijlocul perioadei i-am dus o sticla de tzuica.
Si Finlandezii, au ei un obicei foarte bun sa nu bea spritz, adica nu indoaie cu apa bautura, o indoaie cu sucuri frate, cu suc de fructe, fac astia cu alcool pur si suc de fructe ce gust vrei tu, sunt criminali.

Ali e arab, bine, se albeste acum in Finlanda, si spre amuzamentul finandezilor bea de rupe. Si ii dau dreptate, si eu ca sa traiesc bine in Finlanda am inceput sa fac FIX ce fac ei, mai putzin sa astept trenul noaptea intre statii, dar pe shina, asta nu am avut pana acum un motiv real sa fac si se pare ca am scapat deci.
Fara motiv, inca nu am curajul sa fac asta, si daca sa zicem ca o sa o fac odata, nu stiu ce kilu meu, o ard astia cu biserica lor aiurea, eu sunt sigur ca daca Dumnezeu e un tip simpatic o sa ma primeasca in rai, la fel cum si politzistul daca e simpatic nu iti da amenda pentru viteza ci iti da ca nu ai actele la tine, sau nu iti da deloc si mananca la restaurant in seara aia.
Si biserica, nu stiu frate, stiu ca daca e sa cauti in cacat gasesti si despre papa ceva rau; eu am senzatia ca la cati preoti se fut in cur sau fut copii atat online cat si offline si cum mai apare cate un onanist care cu aceeasi mana mesteca si in vasul cu agiasma. Biserica ar trebui sa fie mai permisiva :-D Si eu sunt permisiv cu ea, ca e slujita de pedofili, poponari si onanisti, spagari. Ar trebui sa fie si ea permisiva cu mine.
Eu zic ca daca lui Dumnezeu ii place de mine, si daca il intalnesc o sa ma iubeasca tocmai pentru ca sunt un pacatos simpatic si o sa ii dau un defrag la calculator in semn de recunostiinta daca ma lasa in rai, daca nu .. pot considera ca am trait raiul pe pamant, pot incerca si iadul.
Eu nu cred ca daca Dumnezeu are grija de mine vorba aia la distantza, atunci cand o sa fim "up close and personal" o sa imi dea reject, o sa ma certe probabil, o sa imi spuna ca daca nu stii ce lucruri ai incalcat asta nu te absolva de pacat, eu o sa zic.. stiu, stiu, e povestea vietzii mele.


Pentru cine se intreaba ce inseamna kestia din titlu, este faza aia cu .. "have a nice rest of your life", sau pe romaneste "viatza buna in continuare".