resurse

Partizan-Dusmania

Stiti cu totii ca Artan e cel mai rau dusman
E dusman si recunosc pentru ca e tare prost
Se oftica mai ales ca n-are si el Mercedes
Se oftica ca n-are masina, e ofticat ca n-are vila
E ofticat ca n-are femei, e oficat ca n-are lei
E ofticat asa incat iti sare direct in gat

Hei, hei, hop s-asa

Refren:
E-o, e-o
Mare dusmanie
E-o, e-o
Mare dusmanie
E-o, e-o
Mare dusmanie
E-o, e-o
Mare dusmanie

Poti sa aiba orcat de mult
E dusman si vrea mai mult
Dusmania-i viata sa
Fara ea nu ar putea
Se oftica si e dusman
El e Artan
Se oftica ca n-are masina, e ofticat ca n-are vila
E ofticat ca nare femei, e oficat ca n-are lei

Hei, hei, hop s-asa

Refren...

S-am venit si noi la voi
S-ati venit si voi la noi
Si v-ati dus si voi la ei
S-au venit si ei la voi
Si ne-am dus si noi la ei
S-au venit si ei la noi
Si v-ati dus si voi la ei
Si n-am rezolvat nimic

Refren...X2

Partizan-Note de calatorie

Ete, na, ete-asa calatoresc,
Na, ete-asa, ete-asa, na, na, na!

Seara la Bratislava
Frumos curge Dunarea!
Eu ma uit cum curge ea,
Se duce la Zimnicea!

Intorc banii cu lopata,
Cu lopata fermecata
Care face ceaka-paka
Si pe urma ceaka-maka
Sin-c-o data ceaka-paka

Refren:
Ja, ja, ja,
Ich bin aus Rumenia!

Sa trec in Austria:
Deci e clar e prin Viena!
In piata cu Opera
Sa-mi indelectez mana

Ete si de ziua mea
Doamne, din Germania
Ma trimite Dunarea
Cu gandul la tara mea!

Refren...

Grecia, America,
Cehia, Slovacia,
Franta, Portugalia,
China si Bulgaria,
Ucraina, Belgia,
Hopa si Elvetia,
Stai asa: Suedia,
Si pe urma tara mea!

Istambul in Turcia,
Este Sfanta Sofia,
Kremlinu' la Moscova,
La Paris beau o cafea!
Trafalgar e la Londra
Colosseum la Roma,
Sagrada, Barcelona,
Si pe urma tara mea

la un moment dat te trezesti singur.sentimentul ala de tacere absoluta, de un fel de iluzie si ratare.
prietenii iti raman prin orase diferite, prin sali de sport, prin baruri, locuri de munca. iti dai seama ca nimeni nu da nici un ban pe tine, ca parintii te accepta dintr-o moralitate pe care o accepta tacit sau ca nu te mai suporta, cu fratii e acelasi lucru, daca nu ti-ar fi frati te-ar omori, in fine, se poate trece si peste asta. prieteni, practic, nu exista. cuiva ii place o calitate sau un defect de-al tau. daca vei pierde lucrul ala - pierzi si prietenul.

daca te muti dintr-un oras in altul, ce sa vorbesti la telefon, ce sa dai mailuri? degeaba, vorba lui fani. odata si odata ajungi la asta: toti, si tu printre ei, sunt niste cacati, in nimeni nu poti avea incredere, toti ar fi bucurosi sa te futa, ai si observat unele scapari din partea prietenilor tai, nu?

unuia nu-i place gagica ta, un motiv de cearta, unuia nu-i plac hainle, unuia - ca ai cercel, unuia - ca nu asculti aceeasi muzica, altuia prea tare-i place gagica ta, unuia nu-i place de tine ca tu ai walkman, iar el nu, unul e invidios ca ai boxeri, iar el are cap de bou. toti iti baga pe gat povestile lor futute de ratati sau de mari smecheri, tu ii asculti si dai din cap, apoi zici: ia mai duceti-va toti in pula, na hui cu toti, in pizda mamei voastre de imbecili!

iti dai seama ca doar iti suporti prietenii, ii suporti sa-ti bage povesti in cap, de te fac sa ametesti, ca nu insemni absolut nimic pentru ei, ca s-ar pisa pe tine de s-ar putea, ca te urasc - te-ar fute cu cea mai mare bucurie. si tu, pentru cati ai putea sa-ti bagi mana-n foc: pentru zece, sapte, cinci, trei, unu'? esti sigur ca si ei si-ar baga mana-n foc pentru tine? eu cred ca nu.

ajungi odata sa-ti dai seama de asta si gata, shit, fuck off. de-aia cei mai buni prieteni iti ajung odata dusmani. sau invers. macar cei pe care ii urasti sunt relativ stabili, ai si tu niste repere, stii in jurul cui te rotesti, stii cui sa-i dai cu bata, in usa cui sa te caci. singur m-am nascut, singur am sa mor. doar cu cateva gauri in creier, cu nicotina in plamani si alcool in sange.

totul se duce de rapa. toti te iubesc, iar dovada lor e futaiul. te fut la colt de strada, in discutii cu alti prieteni, te fut in visurile lor atunci cand te viseaza, te fut cand iti scuipa in cafea inainte de a ti-o servi, te fut cand se gandesc: ce mai vrea si idiotul asta sau cand pur si simplu gandesc: ce idiot, te fut tot timpul, asta e devotamentul, asta e prietenia, asta e tot, totul e un futai. depinde de tine doar ce futai alegi. cu cine te futi.

cu cat de maturizezi mai mult cu atat iti dai seama ca urmatoarea prietenie nu are rost pentru ca se va transforma repede in futai, ca prietenia nu are rost, in general. ca prietenii sunt ca niste tarfe carora le dai muie cu prezervativ, le platesti si ciao, amigos!

inca mai cred in prieteni, dar asta cred ca e un defect de-al meu. am prieteni, am potentiali prieteni, am cunoscuti. trecerea dintr-o categorie in alta se intampla rapid, flee-flee, rapido-rapido!

trebuie sa-ti suporti singuratatea, trebuie sa umplii plictiseala cu ceva, asta-i toata faza. cu ce cacat, nu conteaza. cu un joc la computer? cu un ceai? cu un futai la propriu sau la figurat?

cei mai prosti sunt intelectualii. ei fug de plictiseala prin plictiseala. ei se fut in cur spunandu-ti poezii, isi dau muie unul altuia discutand despre platon.

vorba lui bob, care inainte de a face ceva isi noteaza avantajele si dezavantajele, cu ce vei ramane? nu vei ramane cu nimic. singur si futut. asta e definitia omului. obsesia lui e sa-i distruga pe toti si in acelasi timp sa aiba mai multi prieteni.

defectele iti aduc prieteni. da, bai, ai multe defecte - ai multi prieteni. caci, omul, aparatul asta de facut cacat, e o adunatura de defecte. unele defecte se mai numesc si calitati. dar daca nici existenta lui Dumnezeu nu poate fi dovedita, cum vrei sa-ti fie dovedita prietenia.

portretul tau robot din ochii prietenilor e asemanator cu al unui cacat.

s-a mai dus o prietenie, cacat. cu cat mai putin cunosti pe cineva, cu atat el iti este un prieten mai mare. ce esti tu? doar acel moment de depresie si cedare nervoasa pe care trebuie sa-l suporti singur, acel moment cand ti-e greata sa te uiti in oglinda, cand nu vrei sa vezi pe nimeni, altfel o sa-i scuipi si o sa te trezesti ca maradona impuscand ziaristi.

stiu ca exista prietenie, exista prieteni, e de fapt tot de ce ne agatam noi, dar mai exista si acel moment cand ramai singur, cand toate iti cad in piept, in cap si tu nu poti face nimic. cat de greu va fi acel moment depinde doar de tine. depinde de tine cat de des acel moment te viziteaza si daca pleaca vreodata. nu uita sa arunci bomba din tine.

Artist: Metallica
Album: S & M

Don't you leave me Father Time
Take me with you
Tell me does your sun still shine
Come squeeze the world and drip it down my throat oh yeah
Down my throat again woooah

You got to breathe man, breathe!
Coming up for Air
Breathe man, breathe!
Coming up for Air

Touch me so I think I'm here
Skin my senses
Barely breathing
Minus Human
Please squeeze the world and drip it down my throat again
Down my throat again woooah

You got to breathe man, breathe!
Coming up for Air
Breathe man, breathe!
Coming up for Air

You got to breathe man, breathe!
Coming up for Air
Breathe man, breathe!
Coming up for!

Se spune ca a fi sincer inseamna a nu ascunde nimic celuilalt, a te deschide tot. Este exact, dar
criteriul acestei sinceritati il are intotdeauna celalalt, nu tu. Esti considerat sincer nu "cand nu
ascunzi nimic" celuilalt, ci cand nu ascunzi ceea ce asteapta de la tine sa ascunzi. Este poate paradoxal, dar asa e; sinceritatea ta nu se verifica prin tine, ci prin celalalt. Esti considerat sincer numai atunci cand spui ceea ce vrea si ceea ce asteapta altul de la
tine sa spui. Daca ii marturisesti unei prietene ca e frumoasa si inteligenta, in timp ce ea nu e nici una nici alta, nu esti sincer. Daca ii spui ca e urata si foarte putin desteapta, esti sincer. Dar marturiseste-i ca toate acestea n-au absolut nici o importanta, ca altele sunt lucrurile pe care ai dori sa i le spui, ca isi macina timpul intr-un mod stupid, ca traieste o himera, ca viseaza la lucruri ce o indeparteaza de adevar si de fericire atunci sigur nu esti nici sincer, esti nebun.
Este poate ciudat, dar ne temem de o lume "defavorabila", de un mediu strain, cu care nu putem comunica, fatza de care nu putem fi "sinceri". Pentru a nu fi singuri vrem ca lumea sa fie sincera cu noi. Doar sinceritatea ne da aceasta certitudine ca suntem inconjurati de prieteni, de oameni care ne iubesc, ca nu suntem singuri. De aceea in ceasurile de mare singuratate se fac cele mai multe confesiuni, se deschid sufletele, oamenii se cauta unul pe altul: tocmai pentru a anula acel sentiment al izolarii definitive. Sinceritatea este si ea, ca atatea altele,
un aspect al instinctului de conservare. De fapt, sinceritatea participa la acea complicata clasa de sentimente si orgoliu ce se numeste prietenie si care, trebuie sa recunoastem, constituie unul dintre cele mai serioase motive de a iubi viata.

In prietenie se intampla acelasi lucru: esti iubit nu pentru ceea ce esti tu, ci pentru ceea ce vede si crede prietenul tau in tine. Tu, omul, esti sacrificat intotdeauna. Esti iubit nu pentru tine, ci pentru ceea ce poti da, ceea ce poti justifica, verifica, contrazice sau afirma in sentimentele prietenului. Si nu te poti plange, pentru ca si tu faci la fel; toata lumea face la fel.
Ceea ce intristeaza oarecum intr-o prietenie este faptul ca fiecare dintre prieteni sacrifica libertatea celuilalt. Prin "libertate" inteleg suma posibilitatilor lui, vointa lui de a se schimba, de a se modifica, de a se compromite. Esti iubit pentru ca prietenii s-au obisnuit cu tine sa te vada pe strada, sa te intalneasca la un anumit local sau pe terenul de sport, s-au obisnuit sa mergi cu ei la cinematograf, in vizita la cunostinte, sa-ti placa, in general, ceea ce la place si lor, sa gandesti, in general, ceea ce gandesc si ei. Unde esti tu in toate aceste sentimente ale lor? Esti descompus, distribuit si asimilat dupa vointa sau capriciul lor; iar tu faci la fel. Daca
intr-o zi vrei sa faci altceva decat ceea ce se asteapta de la tine sa faci, atunci nu mai esti un bun prieten, atunci incomodezi, obosesti, stanjenesti.
Cateodata esti tolerat; aceasta e tot ce poate oferi dragostea prietenilor tai libertatii tale: toleranta. Zilele trecute incercam sa vorbesc cu cativa prieteni despre moarte, iar ei parca mi-ar fi spus: "Draga, fii serios si lasa prostiile la o parte!". Ei nu intelegeau ca ceea ce le apare lor drept prostii poate insemna pentru mine o problema esentiala. Si atunci m-am intrebat ce ar spune prietenii mei daca as savarsi un act compromitator, dar cerut urgent de libertatea mea? Si mi-am dat seama ca n-ar judeca schimbarea din punctul meu de vedere. Ei n-ar incerca
sa treaca o clipa in mine, ca sa imi inteleaga nebunia. M-ar decreta nebun, m-ar tolera s-au m-ar lasa singur. In nici un caz n-ar trece in mine. Or, dragostea adevarata nu insemna decat aceasta completa renuntare la individualitatea ta pentru a trece in celalalt.
O prietenie nu se verifica numai prin libertatea pe care i-o acorzi celuilalt. A ajuta pe un prieten la nevoie, a-l incalzi cu mangaierile tale, a-l inconjura cu "sinceritatile" tale nu inseamna nimic. Altele sunt adevaratele probe ale prieteniei: a nu-i incalca libertatea, a nu-l judeca din punctul tau de vedere (care poate fi real si justificabil, dar poate nu corespunde experientei destinului celuilalt), a nu-l pretui prin ceea ce iti convine sau te amuza pe tine, ci pentru ceea ce este, pentru el insusi, prin ceea ce trebuie el sa realizeze ca sa ajunga un om. Iar nu un simplu manechin. Toate acestea insa nu ti le cere nimeni, dupa cum nimeni nu-ti cere adevarata sinceritate, ci numai acea sinceritate pe care o doreste el. Nu uitati ca intr-o prietenie nu conteaza numai ceea ce ia celalalt.
Fiecare luam mai putin decat ar trebui. Acesta este marele nostru pacat: ca nu ne e sete de mai mult, ca ne multumim cu sferturi; de aceea avem fiecare dintre noi atata spaima de ridicol. Nu numai ca nu dam cat ar trebui, dar luam cu mult mai putin decat ni se ofera.