mielu.ro - blog

Mi?care artistic? bazat? pe interferen?a între mai multe forme de art? (spa?iale ?i temporale-teatru, plastic?, muzic?, film, fotografie etc.) urm?rind anularea distan?ei dintre realitate ?i art?. Din zona artisticului se p?streaz? o serie de tr?s?turi: conven?ionalitatea, gratuitatea, tendin?a spre semnifica?ie, iar de la realitate se împrumut? accidentalul, posibilitatea controlului asupra evenimentului, spontaneitatea comportamentului ?i dimensiunea banalit??ii.

Mi?carea î?i afl? originile în experimentele lui Allan Kaprow la Douglas College (1958) ?i, în 1959, ale grupului de avangard? care expunea la Reuben Gallery din New York (Kaprow, Claes Oldenburg, Jim Dine, Red Grooms, Robert Whithman, Al. Hansen).
Dadaismul r?mâne matricea tuturor formelor de art? protestatar?, ironic? ?i tragic? a c?rei suprem? ambi?ie este interven?ia direct? ?i confundarea cu realitatea. Nu întâmpl?tor arti?tii care au inaugurat la New York happening-ul au avut strânse leg?turi cu arta pop ?i cu hiperrealismul. Pe de alt? parte, r?d?cini ale happening-ului g?sim ?i în “teatrul total”, a?a cum a evoluat la New York, între 1957-1959.

“Vizând s? aboleasc? grani?a dintre public ?i creator, într-o participare vag controlat?, prin impunerea unei atmosfere, prin sugerarea unei idei ini?iale ?i printr-o serie de interdic?ii de comportament (deci în absen?a unui scenariu ?i a unor indica?ii de regie), utilizând o recuzit? în care se întâlnesc obiecte de art? autentice, obiecte de uz curent, de?euri ?i alte materiale derizorii, desf??urându-se în spa?ii voit neculturale (locuri de parcare, holuri de institu?ii, pie?e, parcuri etc.) happening-ul r?mâne, în fapt, o art? practicat? ?i consumat? în grup restrâns, cu un grad mare de sofisticare. Nu exist? un public (iluzorie fantom? statistic?), ci o serie de publicuri stratificate, cu cerin?e, capacitate de recep?ie ?i preg?tire cultural? extrem de diferite. Transportat în Europa prin câteva ac?iuni de grup, happening-ul a f?cut imediat carier?. Arti?ti europeni, ca Joseph Beuys, au aderat la mi?care, îmbog??ind-o. Expozi?ia Documenta din Kassel (1972) i-a dedicat un compartiment; la Vene?ia o bienal? întreag? a stat sub semnul scandalului stârnit de “evenimentul” propus de Vettor Pisani. Ca ?i Action-Painting, ?i istoria happening-ului a înregistrat ?i cazuri-limit?, când actul creator se confund? cu autodistrugerea (sinuciderea lui Rudolf Schwarzkogler). Comportament-art, performance, contestation-art, body-art sunt câteva dintre mi?c?rile derivate din happening ?i care urm?resc, fie limitându-l, fie l?rgindu-l, acela?i program teoretic, transferul valorii estetice de la obiectul de art? la actul artistic, împingerea confuziei cu realitatea pân? la limita extrem?, sfidarea conven?iilor, complexitatea mijloacelor de expresie, solicitarea particip?rii din partea asisten?ei-public”.

Bibliografie: Prut, Constantin. Dic?ionar de art? modern?. Bucure?ti, Albatros, 1982.

C?utare online pe www.google.com: happening; Allan Kaprow; pop art; Rudolf Schwarzkogler.

(Institului Ratza Mama si Copilu)


(Institutul Tatal, copilul si prietenul care nu a trecut de testul psihologic in armata americana)


(o ratza cu mai multe guri. ratza cu capete artificiale)

cu ocazia unui search pe google am dat de pagina unui american. negrii cand au scapat de robie si au inceput sa domine america au zis sa isi rezolve ultimul dor si au inventat muzica rap pentru a transforma definitiv americanii de culoare alba in maimutze. a fost cea mai clara dovada de reconciliere, asa nici unii nici altii nu se mai simt singuri.

muzica rap este acel cantec de leagan care le lipseste americanilor fara de mama si fara de tata care au ajuns cu barca pe o insula parasita care s-a dovedit la un moment dat ca e un continent ocupat de o populatie cu niste obiceiuri ciudate care a trebuit exterminata. asa cerea workflow-ul. daca bastinasii nu vroiau sa fie sclavi trebuiau omoratzi ca sa se faca loc la negrii care nu aveau probleme cu a fi sclavi.

cum poti frate sa iti tzi copilul langa o pasare moarta si ala sa rada si sa zambeasca ? adica .. daca poate inseamna ca nu e departe de faza cu golitul unui kalasnikov in colegii de clasa si nici de a inspira scenariul la SAW5 ..

caz tipic de achizite pe net. cu cartzile pe fatza:


(sa mai vad eu un webmaster care are sange in el si sa puna vanzari de acte in acelasi tab cu cel de piese. talonu bate la cai putere V-ul de la motor.)

un prieten cauta carti, il intreb daca vrea sa mai ridice putzin capul la pat ...

m-am apucat sa citesc o carte scrisa de un indian: Salman Rushdie, Copii din miez de noapte.

o intrebare bine forumlata primeste tot timpul un raspuns complet de la google.