cand am ajuns aici, in primul rand .. exista nu neaparat un spirit de echipa, dar o egalitate (data de necunostiinta) in fatza problemelor. egalitate in fatza noului si asa mai departe. trecand timpul unii au ajuns sa fie considerati mai prosti, altii se considera mai destepti, altii...
motivele acestei "transformari" nu se afla neaparat in faptul ca am invatzat foarte multe ci aceasta transformare vine din faptul ca frustrarile au fost transferate, frustrarile ca si constanta au fost transferate din trecutul romanesc in prezentul cehesc. aici motivele de griji sunt mici dar totusi, pentru ca nu se poate faca o problema mica, fara o frustrare, fara ca un altul sa nu fie cel putin un vierme, am reinventat frustrarile.
frustrarile... au fost reinviate. gata. suntem iarasi in posesia lor, si nu asta ar fi problema, acest aspect e meschin; ce e cu adevarat interesant este felul in care aceste frustrari se manifesta in cele 8 ore lucratoare.
cat de misto.. frustrarile, manifestarea lor ... cat de uman.
de exemplu cand georgescu isi schimba numele in georg, peste o vreme, daca o intrebi de unde vine georg, crede ca o intrebi daca e jidanca si o jignesti
tot la nemti mai intalnesti si frabie in loc de vrabie, ca practic asa se citeste.