Saturday, January 19. 2008
speram ca weekendul acesta sa ma odihnesc, dar vineri seara a inervenit un bussieness need, asa ca .. ghici cine e sambata la job..
dar eu sunt fericit, pentru ca orice 8 ore petrecute suplimentar la job in finlanda sunt echivalente cu doua zile de dat la buci sau dat din buci in romania.
am dormit totusi ca porcul azi pana la ora 11 cand indianul care se ocupa de proiectul pe care sunt eu a sunat pana m-a trezit, cred ca disperat ca timeschedule-ul lui s-a dus in ma-sa. dar nici o grija, la ora 13 eram cu treaba terminata si ca sa il linistesc, pentru ca se cerea, atunci cand m-a intrebat daca pot sa vin si duminica la lucru am zis: "for you anything and everything. don't worry". moment in care, probabil amintind-usi din cartile de istorie de primul servitor care a spus ceva asemanator mi-a zis: "imi place commitmentul alora din gd".
ma uit in ultima vreme la un serial genial ... family guy. este poate old news pentru unii (doar e la seria 7) dar pentru mine este o mangaiere pe capsor in fiecare seara adorm dupa ce ma uit la cate un episod. abosult genial. imi place la nebunie. am vazut la un moment dat intamplator un episod acum vreo doua luni si dupa aceea il revedeam cam de doua ori pe saptamana (acelasi episod, o parodie la star warz), la un moment dat cand il stiam pe dinafara am zis ca e momentul sa iau toata seria la rand. este genial serialul, cu glume foarte misto si foarte inteligente.
exemplu din ultimul episod vazut: la un moment dat un tip zice "thank you god", moment in care din cer, Dumnezeu zice "nu am facut nimic de fapt", iar langa el apare Shiva care spune: "It's ok."
pentru a fi sigur ca o sa pot depasi momentul family guy - fiecare episod vazut este sters de pe calculator si apoi dau guvernamental wipe la hard disk (guvernamental wipe = scris de 255 ori - alternativ 0 si 1 - pe suprafata de disk nealocata/nefolosita)
Thursday, January 17. 2008
dupa cum spuneam mai devreme am reintrat in gratiile colegului roman, asa ca dupa ce toate aceste zile am mers pe jos ca orice individ determinat sa scape de hemoroizi si de grasimea care sta pe peretzii arterelor ca algele pe acvariu fara melci, AZI am avut onoarea sa merg cu taxiul ..
de doua ori:
prima oara (dimineatza) - am mers cu o dubitza wv, care era tunata foarte misto, avea tot felul de luminitze inauntru cum intalesti in discoteca, de culori diferite, scaune de piele, pragurile erau stainless steel, etc. - mi-a adus aminte putin de risipa pe care o faceam in america cand mergeam de la hotel la job cu autobuzu de 20 locuri.
la bulangii astia poti sa platesti cu card cursa, aceasta curtoazie a ramas colegului meu. eu am fost doar foarte respectuos si recunoscator.
a doua oara (seara) - am plans prima oara intr-un mercedes, a venit sa ne ia din fatza cladirii nokia un mercedes e class, in piele, in lemn, cutie automata, cu mai multe butoane si afisaje pe bord decat orice avion de clasa medie: muzeu, lacrimi, ceasul indica la plecarea de pe loc.. 4,90 euro, ce kilu meu, soferul era foarte pregatit pentru tariful acesta de pornire sa ne deschida usa amandurora, numai ca ne-am autoservit.
este un zgomot foarte interesant pe care il face cutia automata atunci cand schimba treapta .. un fel de "hai", nici prea zgomotos, nici prea infundat, undeva in zona .. sunt aici, am grija de tine, nu ti-o suge.
de fapt taximetristii sunt singurii care in momentele mele de glorie si extaz, pe habar-n-am ce drum, ma depaseau.. cand nimeni nu avea sange in el .. trecea un taximetrist.
In ultimele doua saptamani foarte multe lucruri frumoase s-au intamplat cu viatza mea. In primul rand, datorita cetzii permanente si a unei vremi cainesti traiesc o depresie pura si nestirbita de vreo raza de soare. Acum cateva zile un finlandez a intarziat trenul ce face ruta Salo-Turku. O parte din pasageri sustin ca atunci cand trenul a trecut peste 100kg de carne finlandeza s-a simtit, eu ma gandesc ca tonele trenului ar fi facut acest lucru imposibil.
Tot in zona trecerior peste ceva, in polonia se spune la bump-stops "sleeping policeman". Stiu asta pentru ca in ultima vreme am intarit o relatie de cafea cu doi tipi care au venit si ei consultanti la Salo, numai ca nu pe proiectul meu ci pe alte prostii, unul din ei e polonez, celalalt portughez. Relatia de cacao cu colegul meu din romania a ramas aceeasi pana azi cand spre disperarea mea, dupa atat liniste a inceput sa vorbeasca din nou cu mine. Este groaznic.
La polonez am avut grija prima oara sa ma interesez cu taxa de prima inmatriculare, se pare ca in afara de romania unde este furt pe fatza, acolo este o taxa normala, similara cu ce aveam noi pana sa intram in UE (adica procent din cat costa masina - in catalog sau pe factura).
In weekend am lucrat 40 ore din 48 si am reusit sa termin un upgrade care mi-a scos peri albi, din diferite motive pe care le-am discutat ieri intr-o sedintza. Din fericire nu sunt singurul idiot care a avut de tras cu acest upgrade si alte persoane din echipa au avut surprize. Se considera lesson learned orice lucru care nu iti iese, dar stii sa il eviti data viitoare.. Ca si la parcare, daca nu iti intra masina in locul liber, dai inapoi, mai faci o manevra, a intrat. Cam acest lucru l-am patit si eu, nimic fatal numai ca orice lucru care putea sa mearga prost a mers. Bineinteles ca am dat vina pe bioritmul meu care in weekendul trecut a fost in groapa marianelor. Am ramas primary upgrade person pentru sistemul productiv asa ca strang din cur si sper la tot ce se poate mai bine pentru weekendul ce vine (peste o saptamana).
Totusi, am intarit prietenia cu un Indian cu care am impartit acelasi fel de mancare, de doua saptamani sunt vegetarian, lucru care desi am specificat clar ca sunt temporary vegetarian l-a impresionat pe acest tip.
Am EOS1 cu mine luna asta si am pus in el un dia, am tras cate ceva pe inturneric, spre sfarsitul lunii o sa merg in Espoo si o sa mai trag si pe acolo cate ceva, Doamne ajuta.
Am trecut strada pe rosu, cu un neamt langa mine, si indianul mi-a spus .. Alex, asta merge la noi, dar idiotul asta nu trece strada pana nu vede culoarea verde. A trecut totusi si neamtul strada pe rosu cand un finlandez se grabea sa scape necalcat de un bmw ce tocmai trecuse pragul celor 3500 turatii in speranta ca o sa nenoroceasca si el pe cineva, scapand astfel de monotonia zilelor de iarna fara zapada. La fel, greu e sa il convingi pe neamt sa treaca peste sinele de cale ferata ca in gara de nord, dar pana la urma, daca vede ca trec doi prosti, trece si el. In plus .. pentru prima oara in viata are si el ce povestii cand se intoarce acasa.
Cam atat, deocamdata linistea dinaintea furtunii s-a asternut peste echipa din care fac parte, astept cu interes urmatoarele sedinte si data de 26. Weekendul asta cred ca o sa imi incerc talentul cu un alt upgrade, dar unul nesemnificativ dpdv al importantei sitemului.
Monday, January 7. 2008
cu putin timp inainte de craciun la fabrica a aparut o cutie cu biletzele, pe care erau scrise: numele, varsta.
cu o zi inainte de craciun in cutia cu biletzele nu mai era nimic, sub masa pe care era aceasta cutie se stransesera multe cutii pe care era lipite biletzelele.
fiecare copil a primit darul lui "personalizat" dupa nume si varsta.
nu am mai scris pe blog de mult timp pentru ca am fost prins in diferite proiecte.
am scris totusi cate ceva in oct-nov si o sa pun acele insemnari pe blog cu data de 28 dec 07.
in rest toate bune si frumoase, in finlanda ninge, am ales sa nu mai inchiriez masina pentru ca m-am saturat sa stau dupa colegul meu care fie nu se trezeste dimineatza la timp, fie mai are ceva de facut sau vreun moft. asa ca am apelat la seviciile autobuzului azi-noapte cand am ajuns in helsinki pentru a face drumul spre salo. nu pot spune decat ca scot timpi mai buni cu masina inchiriata, si ca asta a rupt soseaua in doua azinoapte.
a fost foarte interesant pentru ca am descoperit o gramada de detalii ale unui drum pe care l-am facut de multe ori dar niciodata nu le-am observat.
nu stiu daca sa imi pun speranta ca 2008 va schimba intruceva cursul vietii sau felul in care lucrurile se petrec cu mine si in mine.
a fost genial ca la un moment dat tot primind mesaje si urari la trecerea dintre ani am constientizat ceva de genul "niciodata nu o sa fiu bogat - as in money"
ca idee pentru 2008 m-am hotarat sa imi iau o dacie rosie, in loc de un mercedes bot de cal sau cine stie ce alt junghi de broscuta, din a carui/ei restaurare as fi facut atat o alta obsesie cat si o mare gaura in buget. am ales deci simplu, o masina al carui motor merge cu tabla suficient de groasa ca sa mieluiesc cu prioritate si suspensie suficient de inaltata sa o duc pe unde nici o alta masina nu ar ramane cu baia de ulei intreaga.
la multi ani !
mai am 2 upgradeuri pentru a termina proiectul in care sunt acum la nokia dupa care Dumnezeu cu mila, oficial mai am de stat aici pana in martie.
undeva ma gadila ideea sa mai raman in finlanda pana de ziua mea.
sper ca peste o luna sau doua sa ajung in nordul tzarii
Wednesday, December 12. 2007
faza:
azi rad o sticla de cola, ca asa e in viatza.
ma vede "unchiu" si imi zice: coca-cola is not good.
ii zic: no, no, always coca-cola is not good; coca-cola from time to time is ok.
de fapt moartea coca-cola in ultimele 4 luni a fost: in india - frica, in finlanda - automatele gratuite care iti dau cicolata calda cand vrei tu sa apesi butonu.
|