resurse

Un tip merge la Minister sa caute de lucru. Cel care ii ia interviul il intreaba: "Ai facut armata ?"
"Da, raspunde omul. Am fost in Afganistan timp de 2 ani".
"Bun, asta iti va aduce niste puncte suplimentare", zice angajatorul.
"Ai fost ranit sau ceva de genul asta ?"
"Da, zice omul, o grenada a cazut langa mine si mi-a smuls testiculele"
"Foarte bine, zice angajatorul. Esti angajat. Vino maine dimineata pe la 10".
Omul intreaba surprins : "Dar daca programul este de la 8 la 16, de ce trebuie sa vin eu de la 10 ?"
"Pai, zice angajatorul, asta e o slujba la Minister. Primele doua ore stam degeaba si ne scarpinam la coaie...n-are rost sa vii si tu pentru asta."

Ploua infernal,
si noi ne iubeam prin mansarde.
Prin cerul ferestrei, oval,
norii curgeau în luna lui Marte.

Peretii odaii erau
nelinistiti, sub desene în creta.
Sufletele noastre dansau
nevazute-ntr-o lume concreta.

O s? te ploua pe aripi, spuneai,
ploua cu globuri pe glob si prin vreme.
Nu-i nimic, iti spuneam, Lorelei,
mie-mi ploua zborul, cu pene.

Si m?-naltam. Si nu mai stiam unde-mi
lasasem în lume odaia.
Tu m? strigai din urma: raspunde-mi, raspunde-mi,
cine-s mai frumosi: oamenii?... ploaia?...

Ploua infernal, ploaie de tot nebuneasca,
si noi ne iubeam prin mansarde.
N-as mai fi vrut s? se sfirseasca
niciodata-acea luna-a lui Marte.

I Love Rock N' Roll
(J. Hooker/A. Merrill)

I saw him dancin' there by the record machine
I knew he must a been about seventeen
The beat was goin' strong
Playin' my favorite song
An' I could tell it wouldn't be long
Till he was with me, yeah me, singin'

I love rock n' roll
So put another dime in the jukebox, baby
I love rock n' roll
So come an' take your time an' dance with me

He smiled so I got up and' asked for his name
That don't matter, he said,
'Cause it's all the same

Said can I take you home where we can be alone

An' next we were movin' on
He was with me, yeah me

Next we were movin' on
He was with me, yeah me, singin'

I love rock n' roll
So put another dime in the jukebox, baby
I love rock n' roll
So come an' take your time an' dance with me

Said can I take you home where we can be alone

An we'll be movin' on
An' singin' that same old song
Yeah with me, singin'

I love rock n' roll
So put another dime in the jukebox, baby
I love rock n' roll
So come an' take your time an' dance with me

Mi?care artistic? bazat? pe interferen?a între mai multe forme de art? (spa?iale ?i temporale-teatru, plastic?, muzic?, film, fotografie etc.) urm?rind anularea distan?ei dintre realitate ?i art?. Din zona artisticului se p?streaz? o serie de tr?s?turi: conven?ionalitatea, gratuitatea, tendin?a spre semnifica?ie, iar de la realitate se împrumut? accidentalul, posibilitatea controlului asupra evenimentului, spontaneitatea comportamentului ?i dimensiunea banalit??ii.

Mi?carea î?i afl? originile în experimentele lui Allan Kaprow la Douglas College (1958) ?i, în 1959, ale grupului de avangard? care expunea la Reuben Gallery din New York (Kaprow, Claes Oldenburg, Jim Dine, Red Grooms, Robert Whithman, Al. Hansen).
Dadaismul r?mâne matricea tuturor formelor de art? protestatar?, ironic? ?i tragic? a c?rei suprem? ambi?ie este interven?ia direct? ?i confundarea cu realitatea. Nu întâmpl?tor arti?tii care au inaugurat la New York happening-ul au avut strânse leg?turi cu arta pop ?i cu hiperrealismul. Pe de alt? parte, r?d?cini ale happening-ului g?sim ?i în “teatrul total”, a?a cum a evoluat la New York, între 1957-1959.

“Vizând s? aboleasc? grani?a dintre public ?i creator, într-o participare vag controlat?, prin impunerea unei atmosfere, prin sugerarea unei idei ini?iale ?i printr-o serie de interdic?ii de comportament (deci în absen?a unui scenariu ?i a unor indica?ii de regie), utilizând o recuzit? în care se întâlnesc obiecte de art? autentice, obiecte de uz curent, de?euri ?i alte materiale derizorii, desf??urându-se în spa?ii voit neculturale (locuri de parcare, holuri de institu?ii, pie?e, parcuri etc.) happening-ul r?mâne, în fapt, o art? practicat? ?i consumat? în grup restrâns, cu un grad mare de sofisticare. Nu exist? un public (iluzorie fantom? statistic?), ci o serie de publicuri stratificate, cu cerin?e, capacitate de recep?ie ?i preg?tire cultural? extrem de diferite. Transportat în Europa prin câteva ac?iuni de grup, happening-ul a f?cut imediat carier?. Arti?ti europeni, ca Joseph Beuys, au aderat la mi?care, îmbog??ind-o. Expozi?ia Documenta din Kassel (1972) i-a dedicat un compartiment; la Vene?ia o bienal? întreag? a stat sub semnul scandalului stârnit de “evenimentul” propus de Vettor Pisani. Ca ?i Action-Painting, ?i istoria happening-ului a înregistrat ?i cazuri-limit?, când actul creator se confund? cu autodistrugerea (sinuciderea lui Rudolf Schwarzkogler). Comportament-art, performance, contestation-art, body-art sunt câteva dintre mi?c?rile derivate din happening ?i care urm?resc, fie limitându-l, fie l?rgindu-l, acela?i program teoretic, transferul valorii estetice de la obiectul de art? la actul artistic, împingerea confuziei cu realitatea pân? la limita extrem?, sfidarea conven?iilor, complexitatea mijloacelor de expresie, solicitarea particip?rii din partea asisten?ei-public”.

Bibliografie: Prut, Constantin. Dic?ionar de art? modern?. Bucure?ti, Albatros, 1982.

C?utare online pe www.google.com: happening; Allan Kaprow; pop art; Rudolf Schwarzkogler.

se plimba un cuplu... spre inserare...

trece, un domn pedant, atent si ii spune doamnei insotite: "buna seara!"

sotul iritat: cine este?
sotia: "un membru important al cercului meu!"

intr-o alta seara, cuplul din nou intr-o plimbare...

sotul, saluta o doama si *(ramane pierdut!)...
sotia indignata... "cine este doamna?"

" un cerc important, al membrului meu!"